Spirulina si Catina Dacia Plant
Vitalizant, vitaminizant, remineralizant, cu efecte excelente în cazuri de astenie, anemie, convalescenta, stari de oboseala, stres prelungit sau in carente de vitamine si minerale.
Actiuni
Indicatii
Contraindicatii
Precautii
Copii 7-14 ani: câte 1 cpr. de 3 ori pe zi, în funcţie de vârstă şi greutate, după sfatul medicului
În caz de obezitate se administrează câte 2 comprimate, cu 1 de oră înaintea meselor principale (pentru reducerea apetitului). Se poate asocia cu produsul SILUETH.
Se recomandă administrarea în cure de cel puţin 30 de zile.
Comprimatele se înghit cu apă sau se sfărâmă în gură (absorbţia substanţelor bioactive este mult mai rapidă). În dificultăţi de înghiţire, comprimatele se pot rupe în două.
Ingrediente inactive: celuloză microcristalină, stearat de magneziu, aerosil.
SPIRULINĂ (Spirulina platensis)
Algele au fost primele forme de viaţă de pe Pământ, ele fiind organisme aflate la graniţa dintre regnul vegetal şi cel animal. Spirulina face parte din clasa cianobacteriilor sau algelor albastre-verzi, care trăiesc în apele calde şi alcaline, din diverse zone geografice. Ea a apărut cu aproximativ 3,5 milioane de ani în urmă, având formă spiralată şi culori ce variază între verde închis şi verde-albastrui. Se consideră că până în secolul al XVI-lea spirulina a reprezentat o sursă de hrană pentru azteci şi mesoamericani, ea având o concentraţie mare de proteine şi o valoare nutritivă ridicată. Spirulina are o compoziţie bogată în: proteine, vitamine din complexul B (B1, B2, B6, acid folic), beta-caroten, vitamina E, săruri minerale (fier, calciu, zinc, potasiu, magneziu, seleniu, cupru şi sodiu), acizi graşi, phycocianină, clorofilă, etc. Sub formă uscată, 100g spirulină conţine 60 – 70g proteine (de 3 ori mai mult decât carnea de porc, de 2 ori mai mult decât carnea de vită şi de peste 1,5 ori mai mult decât boabele de soia), fiind uşor asimilată de organismul uman.
CĂTINĂ (Hippophae rhamnoides)
Cătina este un arbust spinos care creşte începând de la nisipurile litorale până în regiunile muntoase. Cătina a fost folosită de secole în Mongolia, China şi Tibet, primul text tibetan referitor la utilizarea terapeutică a plantei datând din secolul al VIII-lea î. Ch. În medicina tradiţională rusă, cătina se utilizează în tratamentul topic al bolilor de piele şi oculare. Fructul de cătină conţine de 2 ori mai multă vitamina C decât măceşul şi de 10 ori mai mult decât citricele, el constituind o importantă sursă de vitamina C. Planta mai conţine: vitaminele B1, B2, E, P, PP, provitamine D, carotenoide (α şi β-caroten, licopină, zeaxantină), acid folic, flavonoide (quercetină, kaempferol, siringetină, isoramnetină, miricetină), proantociani, acizi fenolici (galic, protocatechic, vanilic, salicilic, cinamic, cafeic, ferulic, p-cumaric), trans-resveratrol, acizi triterpenici (ursolic şi oleanolic), lipide (gliceride ale acizilor palmitic, oleic, linoleic, linolenic), oligoelemente (Ca, P, Mg, K, Fe, Na), steroli (β-sitosterol), zaharuri, etc.